Castelul Teleki din Gorneşti

Comuna Gorneşti din judeţul Mureş, aşezată pe Valea Mureşului, între Târgu Mureş şi Reghin, îşi leagă numele şi istoria seculară de un superb castel baroc din secolul al XVIII-lea, Castelul Teleki. Din păcate ca şi în cazul multor altor clădiri istorice şi aici, funcţia de „castel” a fost înlocuită, cel puţin, o bună perioadă de timp, din păcate, după naţionalizarea din 1949 şi până în 2011, cu un spital TBC/orfelinat pentru copii. Din anul 2011 castelul a reintrat in posesia moştenitorilor familiei Teleki, patru la număr, care au înfiinţat şi o asociaţie „Asociaţia Castelul Teleki”, (https://www.facebook.com/Gernyeszegi-Teleki-Kast%C3%A9ly-egyes%C3%BClet-587657234632358/) care în prezent se ocupă de promovarea şi restaurarea castelului prin organizarea de evenimente care să atragă publicul, turistul iubitor de istorie, mass-media, dar cel mai important şi necesar în momentul actual, o finanţare, menită să asigure restaurarea castelului, a parcului şi a statuilor. Desigur pentru un edificiu de o asemenea valoare istorică şi arhitecturală este nevoie de foarte multă finanţare, undeva la 2 milioane de euro, din spusele contelui Kálmán Teleki, unul dintre cei patru proprietari actuali ai castelului, cu care am avut norocul şi fericita ocazie de a mă întâlni şi discuta tête-à-tête, zilele trecute, într-o toridă zi de vară, la sfârşitul lui Cireşar. Nu mă aşteptam să am şansa de a discuta cu dl. Teleki, dar am fost plăcut impresionat să descopăr în dânsul un om jovial, cumsecade, foarte pasionat de istoria locului, cu un plăcut accent maghiar-franţuzesc, de înţeles, domnul conte locuind (şi) în Belgia.

Rep: Ce ne puteţi povesti despre istoria acestui frumos castel?

Contele Kálmán Teleki: “Este un castel construit în stil baroc, în secolul al XVIII-lea. Încercăm să-i menţinem funcţia de castel, să-l restaurăm, însă vă daţi seama, este nevoie de foarte multă finanţare, undeva la 2 milioane de euro. Organizăm frecvent diferite evenimente, care se pretează unei asemenea locaţii, expoziţii, organizăm anual Ziua Castelului, diferite tabere de pictură şi arhitectură cu participare internaţională. Aici la parter gresia este originală la fel ca şi uşile din lemn masiv, toate acestea sunt de când e castelul precum şi câteva dintre şeminee. Cea mai impozantă încăpere din castel este marea sală de mese. Avem aici câteva sobe originale, foarte interesant de remarcat în această încăpere este plafonul, un plafon din perioada secesiunii, a fost pictat în anul 1905, iar candelabrele sunt din cristal de Murano. Tot aici la primul nivel avem expuse câteva planuri ale castelului, realizate de arhitecţii prezenţi anul trecut la tabăra de arhitectură. Avem o expoziţie foarte interesantă de covoare vechi orientale de rugăciune, de la sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea. Această colecţie aparţine dl. dr. Madaras Sándor din Târgu-Mureş şi prin bunăvoinţa acestuia o avem expusă aici.

Foarte multe din încăperile acestui castel, au fost pictate, mult spus pictate, în albastru intens cu diverse personaje pentru copii, în perioada când aici a funcţionat sanatoriul de TBC pentru copii, pictorul nu a fost prea priceput, din păcate, asta este… Am păstrat în această încăpere mică, aceste picturi, restul camerelor le-am refăcut în alb, cât mai aproape de original. Aici lângă am amenajat 2 camere care sunt cu piese de mobilă veche şi decoraţiuni care au fost în acest castel, sau ar fi putut fi. Sanatoriul a funcţionat aici din 1950 până în 2011, la început a fost un sanatoriu special pentru copiii ai căror părinţi sufereau de TBC şi pentru ai scoate pe copii din acel mediu infecţios îi aduceau aici. Spre sfârşitul anilor ’90 începutul anilor 2000, aici au fost aduşi copii cu cazuri sociale.”

Rep: ce ne puteţi povesti despre parcul castelului, care seamănă pe alocuri cu un vechi parc dendrologic?

Contele Kálmán Teleki: “În parcul castelului se mai păstrează un copac Ginkgo biloba, impresionant, vechi de aproximativ 200-300 de ani. Aceste statui din parc, fiind în exterior şi supuse direct acţiunii „distrugătoare” a intemperiilor în decursul anilor, au ajuns, din păcate, într-o stare destul de degradată. Încercăm, cu ajutorul unor experţi, să vedem ce putem face pentru a le restaura. Castelul a fost la început înconjurat de un şanţ cu apă, din care acum nu a mai rămas decât acest mic lac care se poate vedea aici.”

A fost o discuţie foarte plăcută şi pe sufletul meu, îi mulţumesc domnului conte Kálmán Teleki, pentru că m-a primit în casa dânsului, mi-a fost ghid şi m-a făcut părtaş la istoria acestui loc minunat. Proverbul „Casa mea e castelul meu!” se potriveşte perfect în acest context. Făcând referire la o campanie naţională de strângere de fonduri, pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi „Cuminţenia Pământului” aş vrea să spun „Castelul Teleki este al meu, al nostru!”. Dacă pentru o statuie se doreşte strângerea unei sume de bani atât de mari, 6.000.000 de euro, de ce nu s-ar putea strânge, măcar, 2.000.000 de euro şi pentru restaurarea unui castel baroc din secolul al XVIII-lea? Sunt convins că prin implicarea oamenilor cu posibilităţi financiare, iubitori de istorie, a fundaţiilor şi instituţiilor abilitate se vor putea strânge banii, măcar parţial, pentru a putea revitaliza această frumoasă bijuterie barocă din judeţul Mureş. Nu şi-a pierdut mai nimic din farmecul ei de odinioară, dimpotrivă, parfumul de „vechi” care răzbate din unele încăperi, o face cu atât mai specială şi fără să vrei, te face să te reîntorci în timp, măcar cu gândul, pe la începutul anilor 1900, când castelul strălucea la propriu şi prin încăperi răsuna, în surdină, muzica la patefon. Castelul este deschis pe tot parcursul anului, nepercepându-se o taxă specială pentru vizitare, dar cine doreşte poate contribui cu orice sumă, după posibilităţile fiecăruia. În această lună, pe 23 iulie 2016, suntem aşteptaţi în număr cât mai mare să luăm parte la Ziua Castelului, ocazie cu care vor fi organizate diferite expoziţii şi se va prezenta istoria castelului. La eveniment vor fi prezenţi şi descendenţi ai familiei Teleki. Chiar dacă suntem mai tineri ar trebui să ştim să apreciem şi să ne promovăm mai mult istoria noastră locală şi naţională, trăind pe aceste meleaguri care „mustesc” a istorie, având o moştenire istorică atât de impresionată, aproape palpabilă, lăsată de înaintaşii noştri, ar fi un mare păcat să nu o facem.

Posted in Castelul Teleki Gorneşti, Comuna Gorneşti, Mureş, Transylvania | Leave a comment